Ce sunt cutremurele?
Cutremur sau seism sunt termenii folosiți pentru mișcările pământului, ce constau în vibrații originate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci. Aceste vibrații rezultă din mișcările plăcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanica.
Cutremur sau seism sunt termenii folosiți pentru mișcările pământului, ce constau în vibrații originate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci. Aceste vibrații rezultă din mișcările plăcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanica.
Cuvântul cutremur este
folosit doar pentru acele mișcări ale plăcilor tectonice care provoacă daune
majore, seism sau mișcări seismice pentru cele care trec neobservate si miscari
non-seismice pentru cele provocate de om.
Scara seismologică a lui
Richter este o scală logaritmică, care este folosită pentru a evalua
intensitatea cutremurelor.
Cum se produc cutremurele
Suprafata
globului este divizata in placi tectonice. Acestea se misca
unele in raport cu altele. Ele plutesc in diverse directii cu
viteze diferite pe stratul de roci topite, pe astenosfera si se pot ciocni
unele de altele. Cand 2 sau mai multe placi tectonice se intalnesc isi
lovesc si isi deformeaza marginile astfel:
2.
- se suprapun (margini convergente);
3.
- se ciocnesc unele de altele sau trec una pe langa
alta fie una in sus si alta in jos, fie una in stanga si
alta in dreapta.
Vrancea-zona seismica
În
Romania, au loc frecvent cutremure de pamant.Romania
are un risc seismic major în privinta cutremurelor între 6 - 7 grade pe scara Richter.Dintre
aceste arii epicentrale, zona seismica Vrancea este cea mai importantă, prin
energia cutremurelor produse, extinderea ariei lor de macroseismicitate și
caracterul persistent si concentrat al epicentrelor.
Regiunea
Vrancea este o regiune seismica complexa de convergenta continentala, cu cel putin
trei unitati tectonice in contact : placa Est - Europeana si subplacile
Intra - Alpina si Moesica . Activitatea seismica cea mai puternica din Romania se concentreza la
adancimi intermediare de 60-200 km, intr-o placa subdusa
veche, aproape verticala. Generarea a 1 - 6 evenimente de magnitudine Mw
> 7.0 pe secol, intr-un volum focal foarte restrans,
implica un nivel inalt al deformarii active in domeniul subcrustal
care nu se regaseste in deformarea crustei.
La
exteriorul zonei seismice de adancime intermediara Vrancea apar cutremure normale, locale, in
numeroase zone, unele asociate cu fracturi de fundament mai adanc de
15 km, de exemplu in zona Focsani - Odobesti, altele cu focar superficial la Marasesti - Namoloasa,
Tudor Vladimirescu, Cudalbi si Tecuci in Moldova, sau pe linia Galati -
Isaccea - Tulcea in Dobrogea de Nord. Intensitatile
asociate cutremurelor din aceste zone sunt III-IV, chiar V pentru zona Cudalbi,
iar izoseistele sunt orientate NV-SE. Aceasta orientare a izoseistelor sugereaza o legatura cu
fracturi hercinice reactivate din soclul ce prelungeste
structurile geologice ale Dobrogei. De asemenea, faptul ca in unele din aceste
regiuni (de exemplu Focsani - Odobesti si Tecuci) se observa zone de sensibilitate seismica
ridicata, la cutremurele de origine vranceana,
atesta faptul ca faliile din soclul periferiei curburii Carpatilor nu
sunt sudate. In acelasi sens pledeaza si producerea unor replici seismice la putin
timp dupa cutremurul produs in 4 martie 1977, pe falia Intra - Moesica -
Tinosu - Calarasi.
Cele mai importante cutremure petrecute de-a lungul istorie
in aceasta zona sunt:
-Cutremurul
din 31 mai/11 iunie 1738 care a avut urmari
foarte grave in special in Moldova, unde a cauzat mari pagube la Iasi si
in alte orase; in Bucuresti a fost avariata Curtea Domneasca, si s-au semnalat si
efecte morfologice la nivelul solului; seismul a avut o magnitudine de circa
7,5 grade pe scara Richter.
-Cutremurul
din 26 martie/6 aprilie 1790, desi a avut o magnitudine mai mica decat
precedentul (nedepasind, probabil, 7,0 pe scara Richter), a provocat avarii insemnate in
special in Moldova, iar in sudul tarii au fost afectate biserici si alte cladiri
din Bucuresti si din Craiova.
-Cutremurul
din 14/26 octombrie 1802 este considerat cel mai puternic cutremur produs in
Romania si a fost resimtit violent in Moldova, Muntenia, Oltenia, dar si in
Transilvania, precum si in tarile vecine, pe o arie foarte larga in Europa.
Seismul, creditat cu o magnitudine de 7,6-7,7 grade pe scara Richter, a afectat
foarte puternic si Bucurestiul, care a avut mult de suferit, prin distrugerea si
avarierea a numeroase case, biserici, precum si prin prabusirea partiala a
Turnului Coltei (foisorul acestuia); de asemenea, cronicile vremii consemneaza
faptul ca in cateva locuri din oras
s-au format crapaturi si s-au semnalat tasniri de
apa.
-Cutremurul
din 14/26 noiembrie 1829 a fost considerabil mai slab decat
cel din anul 1802, nedepasind 6,9-7,0 grade pe scara Richter. Totusi,
seismul a avariat mai multe case, in special in Bucuresti si
alte orase din sudul si estul tarii.
-Cutremurul
din 11/23 ianuarie 1838 a avut urmari foarte severe in special in Oltenia si Muntenia, provocand stricaciuni
serioase in special in Craiova si Bucuresti,
unde numeroase case si biserici au fost grav afectate. Seismul a avut,
probabil, o magnitudine in jur de 7,2 grade pe scara Richter si a fost resimtit
puternic pe o arie foarte intinsa.
Cutremurul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21:22 in regiunea Vrancea, la o adancime de circa 95 km. Seismul, cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, a fost printre cele mai distrugatoare cutremure produse in Romania in perioada moderna, si a afectat cu deosebire Muntenia, Bucurestiul find orasul cel mai greu lovit. Amploarea distrugerilor semnalate in special in sudul tarii, si mai ales in Capitala, se explica inclusiv prin adancimea mai mica a focarului, adancime asociata cu o directivitate speciala a procesului de rupere, precum si prin caracterul multisoc al evenimentului. Distrugeri importante s-au mai semnalat si in alte localitati din sudul si estul tarii, si chiar in unele tari vecine (in Bulgaria si in Iugoslavia).
Cutremurul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21:22 in regiunea Vrancea, la o adancime de circa 95 km. Seismul, cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, a fost printre cele mai distrugatoare cutremure produse in Romania in perioada moderna, si a afectat cu deosebire Muntenia, Bucurestiul find orasul cel mai greu lovit. Amploarea distrugerilor semnalate in special in sudul tarii, si mai ales in Capitala, se explica inclusiv prin adancimea mai mica a focarului, adancime asociata cu o directivitate speciala a procesului de rupere, precum si prin caracterul multisoc al evenimentului. Distrugeri importante s-au mai semnalat si in alte localitati din sudul si estul tarii, si chiar in unele tari vecine (in Bulgaria si in Iugoslavia).
-Cutremurul
din 31 august 1986 s-a produs in Vrancea, la ora locala 00:28, la o adancime de
circa 133 km, si a avut magnitudinea de 6,9-7,0 pe scara Richter. Desi la
Bucuresti nu s-au semnalat urmari distrugatoare, totusi in
Moldova au fost notate stricaciuni mai serioase, si mai ales la est de Iasi,
inclusiv la Chisinau.
-Dupa
seismul din 1986, cutremure de mai mica magnitudine au avut loc la 30 mai 1990
(de 6,7 grade pe scara Richter), 31 mai 1990 (cu magnitudinea 6,1) si,
respectiv, la 27 octombrie 2004; seismul din 2004, avand
magnitudinea 6,0 pe scara Richter, a fost cel mai important cutremur produs in
Vrancea dupa 1990, dar nu a provocat pagube materiale importante, si
nici victime omenesti in Romania, desi a
fost resimtit pe o arie destul de larga, cuprinzand
cea mai mare parte a teritoriului tarii, estul Bulgariei, mare parte din
Republica Moldova, chiar si in Turcia la Istanbul.
Cercetarile
privind seismele vrancene, desi au reusit sa puna in evidenta anumite regularitati in
declansarea acestora, pe termen lung, nu au putut conduce la
elaborarea unor predictii reusiteOpinia specialistilor
-Specialiştii
ruşi se tem de un eventual cutremur în zona Vrancea, care şi-ar putea face
simţite efectele şi la Moscova. Institutul pentru Fizica Pământului de pe lângă
Academia de Ştiinţe a Rusiei a prevăzut producerea unui cutremur la noi în
ţară, care s-ar putea simţi şi la Moscova cu magnitudinea 5 pe scara Richter.
Previziunea ruşilor vine în condiţiile în care specialiştii români în
seismologie estimează că în zona Vrancea nu există pericol pentru producerea
unui cutremur major în viitorul apropiat.
-Specialiștii
americani publică frecvent predicții realizate pe baze statistice privind
seismele şi explică faptul că predicţiile lor sunt realizate pe baze statistice
(luând în considerare seismele care au avut şi au loc în diferite ţări), cu
ajutorul unor algoritmi matematici foarte complecşi.
-În
ultimii ani, noi nu am avut decât microseisme. Nu se pot extrapola datele
obișnuite de la microseisme la macroseisme.
- În
aceste moment, seismologii nu pot spune, dacă un cutremur precum a fost cel din
’77 va avea aceleași efecte ca și atunci. Motivele sunt tehnice și de
cunoaștere, însă oamenii de ştiinţă spun că s-au observat schimbări în zona
seismică Vrancea, iar ritmicitatea seismelor s-a modificat.
-Șeful
Centrului de Seismologie Experimentală din cadrul Institutului de Geologie şi
Seismologie al AŞM, Ion Ilieș, spune că în ultima perioadă se înregistrează o
accentuare a activității seismice în zona Vrancea și avertizează populația
Republicii Moldova că ar putea fi serios afectată în urma unui cutremur
puternic ce se va produce în România în următorii ani.
- România
ar putea fi zguduită de un cutremur mai puternic decât cel din 1977, însă o
dată exactă ar fi greu de estimat. Predicțiile organizației World Earthquakes
arată că în România se așteaptă un cutremur de peste 6,5 magnitudine între anii
2013 și 2017, anul critic fiind 2015.
Sursa de inspiratie: www.wikipedia.ro